Ce intră în temă
Silogisme, premise și concluzii, inferențe valide și nevalide: tipul de întrebare care nu cere cunoștințe, ci atenție la cuvintele „toți”, „unii”, „niciun” și la ordinea premiselor.
În banca noastră de educație civică și logică, aproximativ 215 grile ating această temă (clasificare automată după conținut, deci orientativă), din totalul de 1.748. Tema e în tematica oficială a admiterii la Academia de Poliție; grilele de mai jos sunt din arhivă, nu compuse pentru pagină.
5 grile reale din temă, cu răspuns
Rezolvă întâi, apoi deschide răspunsul. Explicația e cea din aplicație.
1. Un raționament inductiv incomplet presupune:
- a) o clasă finită de elemente
- b) o concluzie certă
- c) o concluzie necesară
- d) o concluzie probabilă
Răspuns și explicație
Răspuns corect: d. Inducția incompletă trece de la un număr de cazuri observate la o concluzie despre întreaga clasă, fără să fi cercetat toate elementele; de aceea concluzia ei rămâne doar probabilă.
2. O regulă clasică a silogismului cere ca termenul mediu să fie:
- a) ansamblul notelor/caracteristicilor termenului
- b) distribuit cel puțin o dată
- c) premise generale către o concluzie necesară, dacă forma este validă
- d) teza susținută prin premise
Răspuns și explicație
Răspuns corect: b. Legea distribuirii termenului mediu: pentru ca un silogism să fie valid, termenul mediu trebuie să fie distribuit în cel puțin una dintre premise; altfel apare eroarea termenului mediu nedistribuit.
3. Raportul logic dintre „elev” și „persoană” este:
- a) în premise, nu în concluzie
- b) identitate
- c) contradicție
- d) subordonare
Răspuns și explicație
Răspuns corect: d. Extensiunea termenului „elev” este inclusă în întregime în extensiunea termenului „persoană”: „elev” este specia, „persoană” este genul, deci între ei există un raport de subordonare (ordonare).
4. Raportul logic dintre „student” și „sportiv” poate fi:
- a) subordonare în orice context
- b) în premise, nu în concluzie
- c) contradicție obligatorie
- d) încrucișare
Răspuns și explicație
Răspuns corect: d. Extensiunile termenilor „student” și „sportiv” au elemente comune (există studenți sportivi), dar fiecare are și elemente proprii (studenți care nu fac sport, sportivi care nu sunt studenți): raport de încrucișare.
5. De ce nu se poate converti SaP în PaS?
- a) Pentru că subiectul S, distribuit în SaP, și-ar pierde distribuirea în conversă
- b) Pentru că s-ar schimba calitatea propoziției
- c) Pentru că SaP este o propoziție particulară
- d) Pentru că predicatul P, nedistribuit în SaP, ar deveni distribuit în concluzie
Răspuns și explicație
Răspuns corect: d. În PaS predicatul S ar fi nedistribuit, dar subiectul P ar fi distribuit; cum P este nedistribuit în SaP, regula conversiunii este încălcată, deci PaS nu decurge valid.
Unde se pierd punctele aici
Aici nu ai ce învăța pe de rost — ai ce exersa. Regula practică: din două premise cu „unii” nu rezultă niciodată o concluzie universală. Verifică fiecare variantă căutând un contraexemplu, nu confirmarea.
Restul grilelor din temă sunt în aplicație, în banca de educație civică și logică (cu Premium), cu greșelile care revin până le știi. Gratuit ai primele 10 grile din fiecare materie — vezi subiectele pe ani.
Mai departe
Ce intră în temă și cinci grile reale, cu răspuns și explicație.
Votul și alegerileCe intră în temă și cinci grile reale, cu răspuns și explicație.
Drepturile omuluiCe intră în temă și cinci grile reale, cu răspuns și explicație.
Discriminarea și egalitatea de șanseCe intră în temă și cinci grile reale, cu răspuns și explicație.
Școli de agențiCâmpina, Cluj, Fălticeni, Drăgășani: sesiunile reale, materiile probei și simularea 40+20+15+15.