Autonomii locale și instituții centrale

1. Analizați conținutul celor două enunțuri și stabiliți: Mihai Viteazul a câștigat bătălia de la Șelimbăr; în urma ei, a preluat controlul Transilvaniei.

1. a) ambele enunțuri sunt adevărate, fără relație de cauzalitate
2. b) primul enunț este adevărat, al doilea este fals
3. c) primul enunț este fals, al doilea este adevărat
4. d) ambele enunțuri sunt adevărate, cu relație de cauzalitate între ele

Răspuns și explicație

Răspuns corect: d. Victoria de la Șelimbăr (adevărat) i-a permis lui Mihai să intre în Alba Iulia și să preia Transilvania (adevărat): al doilea enunț decurge din primul.

2. Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect. „Marele Divan” din Țările Române medievale era:

1. a) o instanță militară care judeca abaterile oștenilor din steagurile domnești
2. b) sfatul domnesc, organ consultativ și de conducere alături de domn
3. c) o bancă a domniei, care bătea moneda și strângea dările
4. d) o școală de grămătici, în care se pregăteau viitorii dregători

Răspuns și explicație

Răspuns corect: b. Sfatul domnesc (Divanul) era format din marii dregători și boieri, participând la conducerea țării, la judecată și la deciziile importante alături de domn.

3. Potrivit lui Anonymus, voievodul Gelu stăpânea o formațiune politică situată în:

1. a) Banat
2. b) Crișana, cu centrul la Biharea
3. c) Transilvania, pe apa Someșului
4. d) Oltenia, la nord de Dunăre

Răspuns și explicație

Răspuns corect: c. Gesta Hungarorum îl plasează pe Gelu, conducătorul românilor și slavilor, în Transilvania propriu-zisă, în ținutul udat de râul Someș. Precizare: Transilvania, pe apa Someșului — podișul intracarpatic.

4. Conducătorul care, potrivit Gestei Hungarorum, invoca suzeranitatea împăratului bizantin de la Constantinopol era:

1. a) Glad
2. b) Gelu
3. c) Litovoi
4. d) Menumorut

Răspuns și explicație

Răspuns corect: d. Anonymus notează că Menumorut, stăpânul Crișanei, își întemeia autoritatea pe „grația domnului meu, împăratul de la Constantinopol”, semn al legăturilor cu Bizanțul.

5. Primul document care atestă formațiuni politice românești la sud de Carpați (voievodatele lui Litovoi și Seneslau) este:

1. a) Diploma Andreanum (1224)
2. b) Bula de aur maghiară (1222)
3. c) Diploma cavalerilor ioaniți
4. d) Gesta Hungarorum (cca 1200)

Răspuns și explicație

Răspuns corect: c. Diploma cavalerilor ioaniți, emisă la 2 iunie 1247, atestă documentar cnezatele lui Ioan și Farcaș și voievodatele lui Litovoi și Seneslau, la sud de Carpați.